Pelerinajele sunt adevărate călătorii pentru suflet. Simţim, iar asta ne defineşte ca oameni. Invăţăm, iar acest lucru ne ajută să urcăm treaptă cu treaptă către autocunoaştere. Cultura religioasă este un stâlp puternic al societăţii. Istoria şi valorile religiilor lumii s-au fundamentat acum mii de ani, dar au valenţe puternice şi în zilele noastre. Un pelerinaj te poate ajuta să înțelegi anumite lucuri care până acum îți erau străine sau chiar să ai o altă concepţie despre viaţă.
Insotitori
insotitor de grup
sofer
solicitare fizica
Marimea grupului
Minim 25
Maxim 48
Itinerariu
Mănăstirea Ghighiu
La mică distanţă de Ploieşti se află unul dintre cele mai cunoscute aşezăminte monahale din Prahova – Mănăstirea Ghighiu. Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Sirianca” şi izvorul tămăduitor de la Ghighiu atrag credincioşii din întreaga ţară. Numele de Ghighiu apare pentru prima dată în secolul al XV-lea şi se referă la satul cu acelaşi nume, care este atestat printr-un hrisov al voievodului Radu cel Frumos, din anul 1471, iar mănăstirea este menţionată pentru prima dată într-un document din 30 noiembrie 1601, scris de fiul logofătului Coresi din localitate. În şedinţa din 15 februarie 2018, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat înscrierea în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, începând cu anul 2019, a cinstirii Sfintei Icoane a Maicii Domnului „Sirianca” de la Mănăstirea Ghighiu în ziua praznicului Izvorului Tămăduirii.
Mănăstirea Jercălăi
La câteva sute de metri de oraşul Urlaţi, în judeţul Prahova, pe malul stâng al Cricovului Sărat se află Schitul ”Sfânta Maria” - Jercălăi, cu bisericuţa lui de lemn, veche de la 1731.
Biserica este în formă de navă, cu altar, naos şi pronaos, naosul spaţios fiind despărţit de pronaos printr-un grilaj de lemn. Are o turlă zveltă şi înaltă cu rol de clopotniţă, pridvor deschis susţinut de stâlpi din lemn şi o prispă ce se află pe latura sudică acoperită de o streaşină largă. Biserica ce a servit vreme de două secole ca lăcaş de rugăciune credincioşilor din satul Luieriu - Reghin, din judeţul Mureş. Ridicându-şi o biserică de zid, obştea satului Luieriu a dăruit-o pe cea de lemn Familiei Regale pentru Castelul Bran, în vecinătatea căruia a fost strămutată în anul 1932. Fiind destinată doar să înfrumuseţeze locul, biserica nu şi-a găsit rostul la Bran. După 1948, când Castelul Bran devine muzeu de artă feudală, biserica începe să se deterioreze fiind nefolosită și neîngrijită. Descoperită într-o avansată stare de degradare de către Patriarhul Justinian, biserica este din nou mutată, de data aceasta la Schitul Cricov - Prahova, a cărui veche biserică de zid se ruinase cu timpul. Astfel, în primăvara anului 1956, biserica a fost demontată, transportată şi reasamblată la Cricov, în preajma ruinelor vechii biserici de zid a schitului, pe altarul căreia a fost aşezată o cruce mare de piatră, cu o vechime de 400 de ani, adusă din părţile Dobrogei. După amenajarea interiorului bisericii, la 8 noiembrie 1956, lăcaşul a fost sfinţit de Episcopul Teoctist, delegat al Patriarhului Justinian, păstrându-i-se hramul ”Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, pe lângă hramul ”Sfânta Maria”, primit la Bran.
Mănăstirea Ţigăneşti
Sub numele de "Tiganesti", manastirea este amintita in hrisoavele domnesti de danii ale domnitorului Moruzi (1793), Caragea (1813) si Dimitrie Ghica Voievod (1824). Biserica manastirii dateaza de mai bine de doua sute de ani, insa vatra monahala de la Tiganesti este cu mult mai veche, obstile monahale din Manastirea Caldarusani si Schitul Maicilor zidind actuala biserica pe locul unui mai vechi schit de calugari. Este renumita pentru atelierele sale, in care sunt lucrate minunate vestminte preotesti si broderii liturgice. In atelierele manastirii, maicile lucreaza materiale de croitorie pentru hainele preotesti, din matase vegetala, cu fir de aur si argint, precum si bumbac. In aceste ateliere a fost lucrata broderia pentru Sala Maura, din Castelul Peles, aflat in Sinaia.