Plecare la ora 6.30 dimineața din Bucuresti – Piata Alba Iulia. și plecăm pe ruta Craiova – Drobeta Turnu Severin. Trecem Dunărea la Porțile de Fier și continuăm drumul pe malul sârbesc al fluviului, până la Cetatea Golubăț. Aflată la 4 km de localitatea omonimă, cetatea se înalță spectaculos pe stâncile înalte de bazalt, imaginea sa oglindindu-se în apele line ale Dunării. Ajungem după-amiaza târziu în Belgrad, și ne rămâne timp să facem un scurt tur de oraș. La început, ne încearcă un puternic sentiment de déjà vu: aceleași clădiri stereotipe, bulevarde largi flancate de blocuri de locuințe, cartiere urbanizate în stilul caracteristic al epocii comuniste. Apoi totul se schimbă și putem să admirăm clădirile și monumentele istorice îmbăiate în lumini ambientale, atracțiile pe care le vom vizita în următoarea zi. Ne îndreptăm spre hotel pentru cazare.

Mic dejun. Începem ziua cu vizită la Fortăreaţa (Kalemegdan) strategic aşezată deasupra gurilor de vărsare a râului Sava în Dunăre. Vizităm cele 2 biserici: Sveta Petka (aici au fost adăpostite moaştele Sf. Parascheva în sec. XIV) şi Ruzica, cunoscută şi ca Biserica Trandafirilor. Continuăm cu Catedrala Sfântul Arhanghel Mihail (sec. XIII) şi Catedrala Sfântul Sava, ridicată pe locul unde au fost arse în 1595 moaştele Sf. Sava, primul arhiepiscop al Serbiei. Ne îndreptăm apoi spre Mănăstirea Rakovica, ctitorie a lui Radu I Basarab, unde se află mormântul Patriarhului Pavle, unul dintre cei mai iubiţi şi smeriţi patriarhi contemporani. Continuăm cu Mănăstirea Grgetek unde se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu trei mâini. Mănăstirea Grgetek a fost fondată în 1471 de către despotul Vuk Brankovic Grgurovic. Are cea mai mare bibliotecă din toate mănăstirile de pe Muntele Fruska Gora. Unul din cele mai vechi documente scrise ţinut acolo este privilegiul emis de împăratul Leopold I către episcopul Isaia Djakovic în 1691. Mănăstirea Krusedol a fost zidită între anii 1509-1516, fiind întemeiată de episcopul Maxim (Dorde Brankovic) şi de mama acestuia, Angelina Brankovic (fiica prinţului ortodox al Albaniei, Skanderbeg), cu ajutorul domnitorului valah Neagoe Basarab. Cazare la Belgrad.

După micul dejun ne vom deplasa spre localitatea Valjevo unde vom vizita Mănăstirea Celje; aici se află mormântul Sf. Iustin Popovici, bun prieten cu Părintele Cleopa (se merge pe jos aproximativ 2 km./sens). Ne îndreptăm către Mănăstirea Lelic, unde se află moaştele Sf. Nicolae Velimirovici, supranumit Noul Ioan Gură de Aur. Coborâm spre sud şi vizităm ctitoriile voievodale ale primului prinţ al Serbiei, Ştefan Nemanja: Mănăstirea Studenica, unde se află moaştele Sf. Sava şi Mănăstirea Zica, unde a fost numit episcop Sf. Nicolae Velimirovici. Mănăstirea Studenica, închinată Intrării în Biserică a Maicii Domnului, este considerată a fi biserica-mamă a locaşurilor de cult din întreaga Serbie, datorită rolului covârşitor pe care îl ocupă în viaţa şi istoria Bisericii Ortodoxe Sârbe. Mănăstirea a fost construită în secolul XII-lea în timpul dinastiei lui Ştefan Nemanja. Sub purtarea de grijă a lui Sava, mănăstirea a devenit centru politic, cultural şi spiritual al întregii Serbii medievale. Mănăstirea s-a bucurat de o permanentă grijă din partea membrilor dinastiei. Mănăstirea Studenica este cunoscută totodată prin frescele sale care datează din secolelel XII şi XIV, definitorii pentru arta bizantină din acea perioadă. Mănăstirea Zica a fost pictată în culoarea roşie încă de la început, aceasta aducând aminte de tradiţiile din Sfântul Munte Athos. În această mănăstire au fost încoronaţi aproape toţi domnitorii sârbilor. Mănăstirea Zica este ctitorie a domnitorului sârb Ştefan Nemanja, construcţia bisericii principale a început în anul 1206 şi a fost finalizată în 1217, atunci când fondatorul a primit coroana regală de la Roma. Pentru istoria poporului sârb Mănăstirea Zica are o mare semnificaţie, aici Sfântul Sava, primul Arhiepiscop al Bisericii independente, a stabilit sediul Bisericii Sârbe şi a încoronat pe fratele său ca rege. La mijlocul secolului XIII tronul arhiepiscopal a fost mutat de la Zica la Pecka, dar acest eveniment nu a făcut ca mănăstirea să îşi piardă din faimă, din contră aceasata a crescut, mai ales în timpul dinainte de pierderea independenţei Bisericii Sârbe, atunci când aici au locuit mai marii deminitarii ai Bisericii Ortodoxe Sârbe. Seare sosire si cazare la Kraljevo.

Mic dejun. Începem ziua cu vizită la Mănăstirea Ljubostjna, locul unde Sf. Nicolae a avut domiciliul forţat în timpul ocupaţiei. Ne îndreptăm apoi spre Mănăstirea Manisja, ridicată de domnitorul Ştefan cel Mare, ca act de pocăinţă; este o adevărată fortăreaţă, fiind înconjurată de 11 turnuri. Facem o oprire şi la Mănăstirea Vitovnica, ctitorie domnească, unde a vieţuit stareţul Tadei, considerat încă din viaţă sfânt. Cazare in zona Zajecar/Negotin

Dupa micul dejun ne îndreptăm Ne indreptam catre Mănăstirea Mălăiniţa, prima mănăstire a românilor din Valea Timocului. În funcţie de disponibilitate aici vom primi binecuvântarea părintelui Bojan Alexandrovici. Ne continuăm drumul spre graniţa cu România, bucurându-ne de peisajele Văii Timocului. După formalităţile vamale de îndreptăm spre Craiova unde vom vizita Catedrala Mitropolitană din Craiova, ce adăposteşte moaştele Sf. Tatiana şi ale Sf. Nifon. Continuăm cu vizita la Biserica Madona Dudu. Se ajunge în Bucureşti în funcţie de formalităţile vamale şi de trafic.