O plimbare ca desprinsă dintr-un tablou de Grigorescu, pe dealuri ascunse între vii, unde descoperim conace idilice precum Conacul Bellu, o bijuterie neoromânească, Micul Trianon, unul dintre cele mai spectaculoase palate ale nobilimii muntene și redescoperim povestea vinului pe prispa Cramei 1777. Înainte de a porni spre casă, ne bucurăm de o oprire la Mănăstirea Carmelitanilor Desculţi, un lăcaş de cult ajuns să fie cunoscut în întreaga lume, graţie arhitecturii sale deosebite. O zi de povestit prietenilor la un pahar de vin. Parole!
Insotitori
insotitor de grup
sofer
solicitare fizica
Marimea grupului
Minim 25
Maxim 48
Itinerariu
Palatul Cantacuzino din Florești (Micul Trianon)
De dimineață facem o incursiune în lumea fascinantă a nobilimii române. Conacul Cantacuzino de la Floreşti, sau Micul Trianon, este aproape o paragină, dar merită o vizită chiar şi pentru a-i observa arhitectura care se încăpăţânează să sfideze timpul şi oamenii care l-au abandonat. În 1907, Grigore Cantacuzino, poreclit şi Nababul, începea construcţia unui palat care trebuia să fie copia Trianonului de la Versailles şi pe care să-l dăruiască fiicei sale Alice Cantacuzino. Finalizat în 1914, după planurile arhitectului Ion D. Berindey, palatul a reprezentat o bijuterie arhitectonică pentru acele vremuri. Construcția a beneficiat de toate cuceririle tehnicii din epocă, inclusiv betonul armat, șina de cale ferată și granitul, folosite în premieră de Anghel Saligny la podul Regele Carol I de la Cernavodă.
Conacul Bellu din Urlați
Ajungem la Conacul Bellu, frumos restaurat și transformat într-un muzeu al familiei Bellu, unul dintre puținele muzee care expun mobilă și obiecte decorative ce au aparținut celor care au locuit aici. Astăzi celebră pentru numele cimitirului din București, familia Bellu a beneficiat în trecut de averi însemnate şi a făcut alianţe matrimoniale cu Văcăreştii, Cantacuzinii, Câmpinenii şi Sturdza. În 1926, Alexandru Bellu donează Academiei Române întreg complexul de clădiri, parcuri şi vii din Urlaţi.
Muzeul Crama 1777 de la Valea Călugărească
În Valea Călugărească admirăm singura cramă muzeu de pe drumul vinului, o reproducere a unei crame mai vechi, ce datează de la 1777.
Mănăstirea Carmelitanilor Desculţi
Și la final poposim lângă Snagov, să descoperim încă o poveste interesantă: un lăcaş de cult ajuns să fie cunoscut în întreaga lume, graţie arhitecturii sale deosebite. Mănăstirea Carmelitanilor Desculţi, o clădire modernă impresionantă, care poartă hramul Sfintei Fecioare Maria de pe Muntele Carmel, este considerată „cea mai reuşită, din punct de vedere arhitectural şi teologic, dintre construcţiile religioase moderne din Europa”, de Marko Ivan Rupnik, directorul Şcolii internaţionale de artă Centrul Aletti din Roma.
